La vizionari teatrale yupiii

-Nu face nimic! am spus vesela. Stomacul meu poate fi foarte afurisit cateodata... continuat apoi, asezandu-ma la masa. Haide! Se raceste...

- Da... am inteles...! spuse acesta tragandu-si scaunul si asezandu-se apoi isi lua tacamurile in mana.
- Pare gustos.. multumesc pentru masa si pofta buna!

-Pofta buna si tie! am spus, zambindu-i cald. Am inceput sa mananc linistita si de-odata aud telefonul meu de langa chiuveta cum incepe sa vibreze. Am sarit ca arsa de pe scaun si am raspuns la telefon.
-Botan, poti vorbi? intreba vocea din telefon. M-am incruntat usor si brusc mi-am dat seama cine era.
-Sigur, Yusuke. Ce e?
-Paaaai...vroiam doar sa ne intalnim. Vreau sa-l cunosc si eu pe tipul ala...cum ai zis ca-l cheama?
-Seraphim?
-Asa! Deci? Ce zici? O duc si pe Keyko daca poate...
-Trebuie sa vorbesc cu el inainte. Nu stiu daca vrea si el...am spus, usor nesigura, uitandu-ma spre Seraphim.
-Da-mi-l la telefon. Pariez ca e la tine.
Am oftat usor si am intins telefonul spre Seraphim.
-Vrea sa vorbeasca cu tine...am spus, punandu-mi un brat in sold.

Ramase usor incurcat cand fata ii inmana telefonul. Ce legatura avea cu cel sau cea din telefon? Dar se ridica in picioare si accepta, mai mult din politete receptorul trecandu-si-l la ureche .
- Aloo!?

-Deci asa suna vocea ta. spuse Yusuke, apoi rase. Salut, sunt Yusuke, un veeeechi prieten al lui Botan, si m-am gandit ca ar fi dragut sa ne intalnim. Sunt curios sa te cunosc.
Mi-am pus mana la gura si apoi am pufnit usor in ras. Yusuke nu era normal de felul lui.
-Cand iti convine?

- "Okey tipu' e ciudat!" isi forma impresia in gand dar se trezi automat la realitate cand auzi ultima intrebare.
- Hmm ce-ai zice de azi? Mai dupa-amiaza e bine, Yusuke?

-Super! Ne vedem atunci, Seraphim. Mi-o dai te rog acum pe Botan?
Am intins mana dupa telefon, abtinandu-ma cu greu sa nu rad in gura mare.

Tanarul ii inmana inapoi telefonul fetei, transmitandu-i prin privire ca o cauta.
- "Ciudat tipu' !" isi repeta in gand.

-Ce e, Yusuke? am intrebat, cand am pus telefonul la ureche.
-Cred ca o sa ma inteleg bine cu prietenul tau... spuse el pe un ton usor ganditor. Ne vedem pe la 2 in fata restaurantului ala nou, da?
-Bine...Pa, Yusuke!
-Pa!
Am inchis si apoi am trantit telefonul de masa. M-am uitat spre Seraphim si am inceput sa rad.
-Deci? Ce parere ai de fostul meu partener?

- Ca e un tip...!
Inghiti in sec, caci nu vroia nici sa deranjeze, nici sa supere daca isi zice parerea sincera.
- Tare unic! isi masca parerea zambind usor.

Am inceput sa rad cu pofta. Stiam ca era cam ciudat pentru Seraphim sa cunoasca un tip asa ciudat ca mine, dar mi se parea foarte dragut cum incerca sa mascheze totul. I-am zambit apoi cald si am spus:
-Hai sa terminam masa si apoi ne putem pregati pentru tot. Mai avem cateva ore, oricum...

- Da, exact sunt de acord in privinta aceasta ! sopti tanarul continuand sa manance.
Intr-un fel era curios, dar intr-altul nu credea ca curiozitatea lui e de bine.

Eu am terminat destul de repede mancarea, asa ca am decis sa imi spal farfuria mai repede. M-am ridicat de pe scaun si m-am intors spre chiuveta. Am dat drumul la apa si am inceput sa frec usor farfuriile, in timp ce mi-am lasat mintea sa zboare.

Tanarul termina si el in scurt timp si se ridica de la masa incepand s-o cuprinda pe fata de la spate.
- La ce meleaguri indepartate iti zboara gandurile?

Am inchis robinetul si mi-am lasat capul pe spate, ca sa il sprijin de umarul lui Seraphim.
-Eh...peste tot. Acum 5 zile, peste 10 ani... am spus, apoi mi-am intors capul catre el si i-am zambit cald. Acum...am continuat, in soapta.

- Acumu-l cum iti pare ? Mie imi pare foarte dulce..! zambi acesta larg si se apropia de fata.

-Chiar foarte, foarte dulce. am soptit si i-am cuprins buzele intr-un sarut scurt, dar plin de pasiune. I-am zambit cald apoi, studiindu-i toate trasaturile fetei.

Ii zambi inapoi, parandu-i bine parerea comuna. Ii darui un alt sarut inapoi, lasandu-si ochii deschisi incat s-o poata admira in intregime.

I-am raspuns sarutului, lasandu-ma moale in bratele lui puternice. Am continuat sarutul pana cand am simtit ca nu mai am aer. Mi-am departat usor fata de a lui si i-am zambit cald.
-Eh, trebuie sa spal vasele...am spus, lasandu-mi privirea spre chiuveta.

- Dap stiu...! facu acesta un bot usor de catel si isi aseza barbia pe umarul rotund al fetei, continuand s-o tina in stransoare.

Am continuat sa spal vasele, fara sa il alung pe Seraphim de acolo. Frecam usor nervoasa pe farfurii, dar nu cred sa fi avut vreo problema. In scurt timp le-am terminat si mi-am lasat capul pe spate pana la umarul lui Sraphim.
-Ahh...ma doare spatele...am spus pe un ton plangacios.

- Atunci ce-ai zice de-un masaj, nu-i asa ca iti suna bine ? ridica acesta mainile pana la umerii ei si incepu sa-i maseje usor.

-Aaah...ai maini de inger! am spus, lasandu-mi spatele moale in mainile lui. Oh stai! am continuat ca traznita. Tu esti inger!
Am chicotit apoi m-am intors catre el si mi-am dus bratele in jurul gatului lui.
-Imi faci masaj in sufragerie, te rog? am spus eu, clipind ca un copilas.

- Sigur, in sufragerie sa fie...! spuse acesta ridicand-o pe fata in brate si ducand-o astfel pana in camera, pe care o deschise cu piciorul.
- Unde ti-e mai comod?

-Pe pa~t. am spus, aratand cu degetul catre canapea. Erau paturile si perinile pe ea, dar nu conta.
-E bine acolo? am intrebat, uitandu-ma catre Seraphim.