Cimitirul...

OOC: miezul noptii, iarna.
BIC: Fulgii de nea cadeau in jurul ei, facand-o sa se simta invaluita de aripa rece a iernii. Pasea usor pe alee, iar zapada scartaia sub picioarele ei. Se uita la morminte, aducandu-si aminte de fiecare persoana in parte. "Fiecare spirit l-am dus eu in Lumea Spiritelor..."

Rosiel se afla si el in cimitir.Mainile complet inghetate atinsera crucea din piatra .Ochii sai verzi-galbui privira numele de pe cruce .Acesta se abtinu sa nu izbucneasca in lacrimi.
"Daca plangi,nu plange in fata lui.."

Botan il zari din spate si se indrepta catre el.
-E mai bine sa plangi decat sa tii totul in tine. spuse ea cand ajunse in spatele lui. Ii puse o mana pe spate si incepu sa il mangaie usor.

-Nu merita sa versi nici o lacrima.E stupid .Se vor naste altii,oricum nu conteaza,toti vom muri odata si odata .
Ofta privind inca odata crucea pe care scria 'Katan Archangel'.

Isi rezeba fruntea de spatele lui si spuse soptit:
-Eu nu am plans niciodata pentru cineva drag, pentru ca nimeni nu mi-a fost aproape. N-am avut familie care sa ma iubeasca pentru ceea ce sunt. In schimb, tu...ai putea sa plangi pentru prietenul tau si nu o faci...de ce?
Lacrimile incepeau sa curga pe obrajii fetei, fara ca ea sa isi dea seama.

-Pentru ca daca as plange ,mi-as plange mie de mila.A murit din cauza mea.Eu l-am ucis,si desi sunt un inger si pot savarsi miracole,nu il aduc la viata .

Se intoarse cu spatele si isi lasa capul in jos. Isi sterse lacrimile cu maneca kimonoului si porni din nou pe alee.
-Imi pare rau ca te-am deranjat.

-"Mai bine sa raman singur decat sa fiu iubit din mila ."gandi el zambind satanic

Isi lua matura pe care zbura si incepu sa pluteasca deasupra cimitirului...

Veni abatut la cimitir, incercand sa-si aminteasca unde trebuia sa puna un pliculet.
- "Hmm..sormea imi va ramane datoare..!" gandi el in timp ce se uita prin jur.

Fata il vazu de sus si se indrepta spre el. Ateriza in fata lui si zambi trist.
-Salut...

Tresari la inceput, revenindu-si cand o zari mai bine pe fata.
- Heya Botan-chan, ce faci ? o intreba apoi se opri. Ce ai patit de ai zambetul ala sters ce nu te prinde ?

Zambi din nou sters iar lacrimile incepura sa ii apara in ochi.
-Mi-am dat seama de un lucru rau...
Cazu in genunchi si incepu sa planga.

- Ce lucru? intreba el punandu-se la acelas nivel cu ea.

Statea tolanit pe un mormant , dormind relaxat .

Fata ridica privirea si se uita in ochii negrii ai baiatului. Dadu din cap in semn de "nu" si apoi lasa din nou capul in jos.
-Nu am pe nimeni...sopti fata cu o voce stinsa. Nimeni nu m-ar iubi...nu am pentru cine sa pang si nimeni nu plange pentru mine...sunt un nimeni...
Ridica privirea iar luminozitatea din ochii ei disparu, lasand in urma o culoare albastruie.

Ii se rupse inima de mila cand o zari asa.
- Si asta e ceva rau ? Nu ai nici dupa cine sa plangi in caz ca-l pierzi, nu vei suferi si sta toata viata cu teama tradarii pe tine...Si nu vei afla defectele celor ce iubesc fals...ar trebui sa fii mandra de asta...!

Dadu din nou din cap in semn de "nu" si se uita la el.
-Nu am avut niciodata pe nimeni drag. Nici nu stiu cum e sa iubesti cu adevarat...
Isi lasa capul pe genunchiul baiatului si simti ca nu mai poate opri lacrimile.

O privi cu aceeasi compatimire.
- "Poor she...!" gandi in sinea sa, punandu-i mana pe cap ca s-o calmeze.

-Scuze...iti spun lucruri care te-ar putea plictisi...iarta-ma...spuse ea printre lacrimi.
Ridica privirea si se uita in ochii plini de compatimire ai baiatului

- Nu ma plictisesc e bine sa te mai destinzi uneori...decat sa tii inchis in tine...
Se cauta in buzunar dand un pachet cu servetele fetei.
- Alea nu-i frumos sa steie acolo..! spuse el referindu-se la lacrimi.

Ii zambi sters si lua pachetul de servetele. Isi sterse lacrimile cu un servetel si apoi se uita la baiat.
-De ce esti asa de bun cu mine? intreba ea fiind, oarecum, confuza.

- Sunt un om bun la suflet..zambi usor si glumet. Doar esti prietenea mea, nu ? o intreba apoi privind-o jucaus.

-Prietena...Esti primul care... imi spune asta...
Ochii fetei se umplura din nou de lacrimi.

- Hmm imi poti aminti ceva mai acus ? Si sper ca acestea sunt de bucurie...! remarca el cand zari apa ce se forma in ochii fetei.